vișani

Cadrul fizico–geografic

Din punct de vedere fizico-geografic, satul Vișani se află așezat pe malul stâng al râului Buzău a cărui luncă reprezintă limita dintre Câmpia Brăilei și Câmpia piemontană a Râmnicului. Nu puțini sunt cei care l-au apreciat și probabil îl apreciază și azi ca fiind satul dintre ape, deoarece multă vreme a fost înconjurat din trei părți de ape: Lacul Jirlău și meandrele râului Buzău. Comuna are o formă neregulată și se prezintă ca o câmpie aproape netedă, formată din câmpuri și lunci, folosite pentru agricultură, având un climat temperat-continental cu veri foarte călduroase și ierni friguroase.

 Față de DN Brăila-Făurei–Buzău-București se află la distanță de 18 km, iar față de DN Buzău –Râmnicu-Sărat-Focșani la 30 km. Prin modernizarea DJ 203A Vișani-Galbenu și DJ 203 Făurei –Jirlău –Vișani, satul nostru se poate folosi de cele două drumuri naționale.

Scurt istoric

După surse transmise din generație în generație, la începutul sec. al XVIII-lea (1700-1720), primii oameni s-au așezat aici, în lunca Buzăului, și aveau să dea naștere mai târziu satului Vișani. Inițial au existat patru cătune:Târle, Chiscani, Ciurea și Vișani.

Vișani este un cătun care avea să se dezvolte în satul, apoi în comuna cu același nume. Denumirea satului vine de la stăpânul primei târle instalată aici de  un oier din partea Râmnicului, pe nume Vișan. În Dicționarul Geografic al Județului Râmnicu Sărat, 1896, se arată că: și-a luat numele de la moșia Vișani și Cătune altele nu mai are, decât cel de reședință. Toți locuitorii celor patru cătune erau clăcași pe moșia a doi mari proprietari. Unul în estul satului Vișani deținea o suprafață de 2.000 ha teren agricol, în care se includea și Lacul Sărat Câineni. Al doilea proprietar Ilie Niculescu Dorobanțu deținea în nordul satului 1.200 ha. Se spune că acest boier acorda clăcașilor mici avantaje și locuri de case gratuit, fapt care a atras și locuitorii celorlalte trei cătune.

Dosarele de stare civilă erau sigilate și parafate de judecătoria Râmnicu Sărat. Sigiliul cuprindea un cal, simbolul județului și o balanță, simbolul judecătoriei. În documentele de stare civilă din această perioadă apare și ștampila cu vulturul, simbol al Țării Românești.

La sfârșitul sec. al XIX-lea, comuna Vișani făcea parte din plasa Râmnicu de Jos a  județului Râmnicu Sărat, formată doar din satul reședință cu 1061 de locuitori. În comună funcționau o moară cu aburi, o școală mixtă și o biserică construită în 1837. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei funcționa în plasa Gradiștea a aceluiași județ, comuna Câineni formată din cătunele Stăvărești (care era reședință), Plăsoiu, Maraloiu și Câineni, cu o populație totală de  883 de locuitori. Aici funcționa o școala de băieți cu 22 de elevi la Stăvărești din1885, două biserici –una zidită in Stăvărești în 1835 de vechiul proprietar al moșiei Alexandru Bagdad și a doua la Câineni, construită de spătarul Pantazi Bagdad în 1843.

Prima împroprietărire pentru locuitorii din Vișani s-a realizat în anul 1864, când s-a dat din moșia lui Dorobanțu 220 ha teren arabil în deal și 130 ha la Siliște.

Tot atunci s-a atribuit locuitorilor satului și o suprafață de peste 200 ha pășune, în lunca Buzăului, foarte des inundată.

În 1907 în sat nu s-au întâmplat evenimente deosebite, mulți țărani au plecat la Bălăceanu, județul Râmnicu Sărat, sediul plasei, pentru a protesta împotriva obligațiilor impuse de boieri.

În războiul cu Bulgaria din 1913 au participat tinerii din Vișani: învățător Ștefan Meiroșu, Vasile Butiseacă, Neculai Buzatu, Ion Țupea .

În primul război mondial, 12 zile a ținut duelul de foc dintre ruși- localizați la Câineni și nemți și austrieci- localizați în Bentu Mare. Au fost distruse turlele bisericii, iar în apropierea ei au fost îngropați cei căzuți în luptă în gropi comune. De asemenea, 45 de tineri din Vișani au căzut la datorie la Mărăști, Mărășești, Oituz și Dobrogea, iar sute de refugiați din alte părți(Ibrianu și Dobrogea) au murit de tifos.

În 1925 comuna Vișani făcea parte din plasa orașului a aceluiași județ și era formată tot dintr-un singur sat, cu 1454 de locuitori. Comuna Câineni făcea parte din plasa Boldu a județului și avea în componență satele Câineni, Plăsoiu și Stăvărești (in continuare reședință) cu 1010 locuitori.

În perioada interbelică evenimentul marcant din satul Vișani a fost împroprietărirea  țăranilor cu pământ din 1921 și organizarea unei tabere de muncă a tinerilor legionari pentru construirea unui dig de protecție a satului inundat des de râul Buzău. Tinerii legionari au venit cu trenul la Făurei, apoi pe jos până la Vișani. Aici jandarmii i-au bătut și i-au dus la Râmnicu Sărat.

În al doilea război mondial 57 de tineri din Vișani au căzut la datorie la Odessa, Stalingrad, Cotul Donului sau munții Tatra. Numele lor, împreună cu eroii din primul război mondial, se află înscrise pe monumentul din centrul satului în semn de cinstire și respect.

După război are loc împroprietărirea din 1945, iar după alegerile din noiembrie 1946 se instalează comuniștii la conducere și încep arestările politice. După ce a fost arestat la Râmnicu Sărat împreună cu Ion Mihalache, Corneliu Coposu și alți lideri, învățătorul Ștefan Meiroșu se retrage la Câmpina la cei doi copii, iar Nae Pitrop, primarul comunei, se refugiază la Salonta, jud. Bihor, unde fiul său era medic. Cotele agricole și cooperativizarea agriculturii au reprezentat cauzele altor valuri de arestări și deposedări de proprietăți. În 1949 se înființa G.A.C. Ilie Pintilie format din cei săraci și cu puțin pământ, iar în 1958 se înființa G.A.C. Tudor Vladimirescu. Cele două G.A.C-uri s-au unit în 1960.

În 1950, județul Râmnicu Sărat a fost desființat și cele două comune au fost transferate raionului Filimon Sârbu-Făurei din regiunea Galați. În 1968 comuna Câineni (acum denumită Câineni-Băi) a fost desființată și inclusă în comuna Vișani, care la rândul ei a fost transferată  județului Brăila.

Educație și cultură

În 1893 se înființa școala mixtă rurală, instituție publică cu 55 de elevi înscriși, care va funcționa în localul vechi al Primăriei, având o sală de clasă cu cinci ferestre mari, fiind bine luminate și pardoseală, o putină cu apă acoperită.

Primul local de școală a fost construit între 1912-1914 cu două săli de clasă și o cancelarie, iar în 1922 se construia a treia clasă datorită efectivelor de elevi în creștere. După război, în 1956, se construiesc încă două săli de clasă, iar în 1964-1965 se construia al doilea local de școală cu o cancelarie și cinci săli de clasă.

Primul învățător al școlii a fost Costache Popescu, iar cei doi copii au urmat profesia tatălui. Mihail Popescu a fost desemnat inspector școlar general al județului Râmnicu Sărat în 1946-1947 și director al școlii în mai multe perioade. Fiul său, Bartolomeu, a fost director la combinatul Nitramonia Făgăraș. Petre Popescu a fost învățător și directorul școlii, iar fiul său, Mircea Popescu, a îndeplinit funcția de director la BNR.

Alți directori care au contribuit la dezvoltarea bazei școlare și la asigurarea  calității învățământului din Vișani au fost: Ștefan Meiroșu, Vasile Olaru (refugiat din Basarabia), Ilie Caraman, Maria Băbeanu-Bițeanu, Nicu Grosu, Octavian Roșu, Tudorel Tudorică.

Foști elevi ai școlii Vișani s-au remarcat în diverse profesii ca: medici, profesori, preoți, economiști, ingineri, juriști, militari. Dintre aceștia amintesc pe Dan Puia inginer, director la combinatul de la Săvinești-Neamț, Adrian Sarivan economist, șeful corpului de control al primului ministru Radu Vasile, Tudorel Lupu ofițer și profesor de matematică la Institutul de marină Mircea cel Bătrân Constanța, Mihai Cocârlea doctor în teologie și protopop al Protoieriei Făurei, Daniel-Tudorache Popescu comisar, șef serviciu permise și înmatriculări auto Brăila, Claudiu Țupea medic endocrinolog București, Daniela-Mariana Cîrîc conferențiar universitar inginer Brașov.

Din punct de vedere  cultural, personalități marcante din Vișani au contribuit la dezvoltarea patrimoniul prin lucrările lor cum ar fi: Nicolae Pitrop profesor universitar doctor Timișoara-Călător prin cerul sufletului, Leonard Olaru profesor universitar doctor Iași –Geologie fizică, Palinologie cu aplicații în geologie, Daniela Mariana Cîrîc conferențiar doctor inginer Brașov-Analiza și modelarea funcției vizuale, Tehnologii de montaj și adaptarea ochelarilor, Ilie Caraman profesor, inspector școlar, autor de lucrări de geografie și pedagogie, precum și lucrarea sa de suflet –Vișani, vatră de dor.

Cei care au găsit în artă adevărata modalitate de a fi în lume, de a se așeza între oameni, au fost pictorul și graficianul Petre Dicianu -Craiova și pictorul Ionel Voineagu- Brăila. În domeniul mass-media activează ing. Nicu Pitrop la trustul PRO TV, ing. Florin Badiu la trustul TV Antena, ing. Nicu Cocârlea la radio Gherila.

Din punct de vedere sportiv numele satului Vișani a fost purtat cu mândrie de campionul olimpic la lupte greco-romane Nicolae Martinescu, de vicecampionul european și mondial Gheorghe Ciochină la box, de Ștefan Ciochină la atletism, Meluța Caraman la caiac canoe, fiind legitimați la cele două cluburi sportive etalon din țara noastră Dinamo și Steaua.

Autori

Prof. Marian Cojocaru, Școala Gimnazială Vișani

Prof.  Florica Cojocaru, Școala Gimnazială Vișani