IstoriA Comunei Bordei Verde

• prezența celor mai vechi urme de viețuire umană descoperite pe teritoriul județului Brăila, acum circa 7.000 de ani;

• cea mai veche așezare atestată documentar din zona rurală a județului Brăila - Șchiaul, în anul 1505;

• cea mai lungă existență continuă a unei comunități de moșneni (țărani liberi) din județul Brăila - moșnenii lișcoteni, 1583-1919;

• primul local de școală modern, construit din cărămidă din județul Brăila -  școala din satul Bordeiu Verde, 1872;

• primul local de școală cu două niveluri din județul Brăila - școala din Filiu, 1876;

• prima fortificație permanentă de pământ, atestată documentar, de pe teritoriul județului Brăila - Cetățuia de la Bordeiul Verde, 1772-1854;

• Lupta de Cetățuia de la Bordeiul Verde, în timpul Războiului Crimeii, 1854;

• Lupta de la Filiu, în timpul Răscoalei Grănicerilor, 1866

• Lupta de la Bordeiu Verde-Filiu, în timpul Primului Război Mondial, 1916;

4700-4500 î.e.n.

• Sunt atestate așezările neolitice din zona Lișcoteanca („Moș Filon” și „Movila din Baltă”), cele mai vechi așezări de pe teritoriul județului Brăila, aparținând culturii Boian, faza Giulești

4500-4000 î.e.n.

• Sunt atestate așezările neolitice din zona Lișcoteanca („Movila Olarului” și „Movila din Baltă”), aparținând culturii Gumelnița

2000-1600 î.e.n.

• Sunt atestate așezările din epoca bronzului de la „Movila Olarului” și „Movila din Baltă”, aparținând culturii de stepă nord-pontică

1600-1200 î.e.n.

• Sunt descoperite urme de așezări din epoca bronzului de la „Satnoeni-Cărămidărie”, „La Botea” (Lișcoteanca) și Bordei Verde, aparținând culturii Noua

600-500 î.e.n.

• Sunt descoperite urme de viețuire la „Movila din Baltă”, aparținând populației nomade scitice, nord-pontică

300 î.e.n.–100 e.n.

• Sunt descoperite urme de viețuire la Constantin Gabrielescu, aparținând populației geto-dacice

100-300 e.n.

• Sunt descoperite așezările de la „Moș Filon”, „Movila Olarului” și „Movila din Baltă”, aparținând populației nomade sarmată

500-600 e.n.

• Sunt descoperite urme de viețuire pe valea Druica și la „Satnoeni-Cărămidărie”, aparținând culturii Sântana de Mureș

700-800 e.n.

• Sunt descoperite urme de viețuire la „Satnoeni-Cărămidărie”, „Botea”, „Țuicărie” (Lișcoteanca) și Bordei Verde aparținând culturii Dridu

900-1100

• Sunt descoperite urme de viețuire la „Movila Olarului” și „Moș Filon” (Lișcoteanca) aparținând populației pecenege

1100-1240

• Sunt descoperite urme de viețuire la „Satnoeni-Moș Broască” (Lișcoteanca) aparținând populației cumane

1240-1345

• Teritoriul județului Brăila se află sub stăpânirea tătarilor

1345-1350

• Teritoriu Munteniei de răsărit, incluzând și Câmpia Brăilei, a fost înglobat în Țara Românească în urma luptelor din perioada 1345-1350, în care tătarii au fost înfrânți de oștile muntene conduse de  Nicolae Alexandru, fiul lui Basarab I și asociatul acestuia la domnie

1451, 5 august

• Prima mențiune documentară probabilă a unei localități pe teritoriul actual al comunei, Șcheai; voievodul Vladislav al II-lea întărește stăpânirea lui „Danciul și fiul său Danciul peste jumătate din Șcheai”

1505, 18 iulie 

• Prima mențiune documentară certă a unei localități pe teritoriul actual al comunei, Șchiaul,  într-un hrisov al domnitorului Radu cel Mare

1576, 21 iunie 

• Într-un hrisov emis de domnul Țării Românești, Alexandru al II-lea Mircea, este menționat „Stan logofăt cel bătrân din Șcheaua”

1580, 20 ianuarie 

• Prima mențiune a localității „Doicești” pe teritoriul actual al comunei, într-un hrisov al domnitorului Mihnea al III-lea. Începând cu sfârșitul secolului XVI, moșia Șchiaul intră în stăpânirea boierilor Doicești, o familie de mici boieri, originari din Vlădeni-Stroești (zona Snagov din actualul județ Ilfov).

1583, 28 mai 

• Prima mențiune a localităților Filiu („Filo”) și Lișcoteanca („Licicote”) de pe teritoriul actual al comunei, într-un hrisov al domnitorului Mihnea al III-lea.

1586 6 iulie 

• Hrisov al domnitorului Mihnea al III-lea, prin care „întărește lui Șerban și Vintilă cu ceata lor ocină la Spețeni, Filiu și Licicoteni alese și hotărnicite de 12 boieri”.

1586, 2 august 

• Hrisov al domnitorului Mihnea al III-lea, prin care „întărește lui popa Șerban din Filo ocină în satul Lișcoteni, cumpărată de la Grădea cu 1120 de aspri și doi boi”.

1618

• Un hrisov al lui Neagoe Basarab din anul 1618 „întărește în Șchei părți cu pădure, grădină și moară lui Radu din Gurgueți”. Având în vedere descrierea din hrisov, foarte probabil că satul Șchei [Șcheau, n.b.] era situat, foarte probabil în zona Valea Druica-Valea Pădurii.

1682-1696

• Spătarul Mihai Cantacuzino cumpără de la diferiți moșiile Șchiaul-Doicești, Lișcoteanca și Colțica pe care le dăruiește Mănăstirii Colțea. Tot în această perioadă, moșia Filiu intră în stăpânirea vornicului Constantin Știrbei.

1684, 18 martie 

• Șerban Cantacuzino voievodul Țării Românești poruncește boierilor săi Matei Filipescu, fost mare agă și Constantin Filipescu – căpitan „să aibă voie a strânge oameni străini pe moșia lor Lișcoteni, din județul Slam Râminc, fiind scutiți de orice bir și dare, numai de haraci să dea câte 2 ughi”

1702, 25 august 

• Cartea lui Teodosie, arhiepiscop și mitropolit al Ungrovlahiei prin care întărește „hotărnicia făcută de 24 de boieri, asupra moșiilor Lișcoteni, Doicești, Bencineasca și Albotești din județul Slam Râmnic, stăpânite de Mihai Cantacuzino, vel spătar, Constantin Știrbei biv-vel clucer și de unii moșneni”

1716 

• Hrisov al domnitorului Nicolae Mavrocordat prin care „întărește stăpânirea sfintei Monastiri Colțea asupra moșiilor Lișcoteanca, Șcheiul și Doicești ce au fost ale reposatului spătar Mihaiu Cantacudzino”

1732-1740

• Catastiful mănăstirei și spitalului Colțea menționează moșia Șcheaul-Doicești ca „moșia de lângă Brăila”, fiind singura proprietate a mănăstirii din acel timp, situată la hotarul kazalei Brăilei. Comunitatea clăcașilor număra circa 40-50 de familii și era condusă de pârcălabul Mihu.

1750-1800

• Pe teritoriul actualei comune hărțile austriece menționează toponimul „Șchiau”, ortografiat ca „Șchiu” sau „Șchiorani”

1750-1800

• Pe teritoriul actualei comune hărțile executate de statele majore austriac și francez menționează o localitate importantă, „Karausin” ortografiată și „Karaushin”, situată aproximativ pe locul satului Bordei Verde

1764, 12 aprilie 

• Carte de hotărnicie a moșiei Șchiaul, întocmită de serdarului Constantin Obedeanu:„dinspre Ianca lovește pe moșia Tâmpului și pen Tâmpul vechiu și ese la câmpu spre apus despre Șchiaul și dă prin capul Druicii unde este și piatră de hotaru și se înjugă cu moșia Plopu a Monastirei Măxineni și merge capul moșiei până la Păru se face în lungu și merge până în matca Călmățuiului alături cu moșia Pântii pe la Gurgueți și despre miadă-di dă prin miadă-di cu moșia Scrofeanca a domnului Mihaiu Cantacudzino Velu Vistiernicu i a dumnealui Scarlatu Stolnicu și că lovește prin capul Druicii prin cetățuie despre puțul lui Mușatu și că să înjugă cu moșia Lișcoteni alui Sâmbotin Dangiu i a altor moșneni și dă cu colțul i în matca Călmățuiului și că în mijlocul acestei moșii este moșia ce se chiamă Știrbeiu ocolită de moșia Colți și celelalte”

1764, 12 aprilie 

• Menționarea așezării „Coșerele Băjanilor Ciurii” de pe actualul teritoriu al comunei (în capul de nord al moșiei Lișcoteanca, la circa 1 Km sud-vest de satul Bordei Verde)

1772 

• Trupele Imperiului Rus care asediau kazaua Brăilei construiesc o „cetățuie” pe actualul teritoriu al comunei (la circa 4 Kilometri sud-est de satul Bordei Verde, pe drumul spre Viziru).
  Fortificația era „o bătărie de pământ pe un grind, înconjurată cu șanț de un stânjen adâncime și val de patru stânjeni lățime, având formă pătrată cu latura de 30 de stânjeni, în colțurile fortificației este câte un mușuroi mare.”

1774-1780 

• „Ceaușul Dumitrache ot Budeasa” (Budișteanu) - căpitan de poștă - care stăpânea totodată și jumătate din moșia Filiu, a construit un han, ce servea ca stație de poștă, în colțul de nord-est al moșiei sale, lângă movila Capra, la răscrucea a două drumuri de olac (poștă) – cel de la Silistra-Slobozia-Gradiștea-Focșani și cel de la București-Urziceni-Chichinețu-Silistraru-Brăila.
  Acesta este hanul care avea să fie cunoscut sub numele de „La Bordeiul Verde”

1780, 2 august 

• Prima mențiune documentară a toponimului „Bordeiul Verde”, în hotărnicia moșiei Lișcoteanca-moșneni, întocmită de Dumitrache Topliceanu ispravnicu și hotarnicu:
  „latul din fundu moșiei, la Câmpu, din bășica mică a lui Bordeiul Verde despre apus unde este piatră până în bășica de la Vulturașul de vale, între Cetățue, care moșie se răzorește pe din sus cu moșia Monastiri Colți, iar pe din jos cu moșia domnească a lui Alesandru Ipsilanti.”

1780-1822

• Pe teritoriul actualei comune hărțile executate de statele majore austriac și francez menționează o localitate importantă, „Tâmpu Nou” ortografiată ca „Dorf Tümpu”, „Fimpu”, „Fimpou”, sau „Timboli”.
  Satul era o nouă localitate situată la vest de satul „Tâmpu vechiu”, care figurează și el pe hărțile respective

1840

• Este reînființat satul Filiu, de clucerul Ioan (Ioniță) Budișteanu

1840-1845

• Începe să se formeze satul Bordeiul Verde pe așezarea actuală.
  Într-un document din arhiva Eforiei Spitalelor Civile este menționată „hotărnicia făcută moșiei Bordeiul Verde (Colțica) în anul 1844 de inginerul hotarnic Alecsandru Paladi”

1845

• Este construită biserica din satul Filiu, de către clucerul Ioniță Budișteanu

1848

• Locuitorii din Filiu participă la evenimentele revoluționare din acest an

1853

• Arendașul Iona Avram (evreu din Călărași) ia în arendă moșia de la Eforia Spitalelor Civile, și în conformitate cu cerințeleRegulamentului Organic, înregistrează satul Bordeiul-Verde ca aparținător noii moșii cu același nume, formată de Eforie prin comasarea trupurilor Șchiaua-Doiceasca și Lișcoteanca.

1854

• Lupta de la Cetățuia de la Bordeiu Verde, dintre armatele rusești și otomane

1855

• Primul document în care este menționat satul Bordeiu Verde, pe actualul amplasament

1858

• Se înființează școala de băieți din satul Filiu (învățător Toma Popescu)

1860, 22 ianuarie

• Se înființează școala de băieți din satul Bordeiul Verde (învățător Dumitrache Radu)

1864

• În urma reformei agrare sunt împroprietărite 107 familii de clăcași din satul Bordeiul Verde și 96 familii din satul Filiu

1864

• Odată cu adoptarea primei legi de organizare administrativ-teritorială a Principatelor Unite -  Legea comunală - Bordeiul Verde devenea comună, având în componență doar satul de reședință iar ca teritoriu suprafața moșiei omonime, precum și comuna Filiu, cu satul Lișcoteanca

1866

• Are loc Răscoala grănicerilor din județul Brăila, la care participă locuitorii din satele Bordeiul Verde și Filiu

1868-1869

• Este construită biserica cu hramul Sfântul Dumitru, din satul Bordeiul-Verde, pe cheltuiala lui  Nicolae Ion Silistrăreanu, cârciumar din localitate

1872

• Este sfințită pictura și catapeteasma bisericii din Bordei Verde

1872

• Este construit localul școlii din Bordeiu Verde, primul local modern, construit din cărămidă, din zona rurală a Județului Brăila

1873

• Este reconstruită biserica din satul Filiu, de către Nicolae Protopopescu, proprietarul moșiei Filiu

1874

• Pe teritoriul actual sunt menționate comunele Bordeiul Verde – cu cătunul Mototolești și Filiu – cu cătunele Broasca, Hanul Budișteanului și Lișcoteanca

1876

• Este construit localul școlii din satul Filiu, de către Nicolae Protopopescu, proprietarul moșiei Filiu

1877-1878

• Trupele ruse ocupă satul Bordei Verde și produc deteriorări însemnate bisericii

1877, 30 august

• Primul erou de război din comună soldatul Radu Vlăsceanu, din Filiu, mort în luptele de la Plevna, din 30 august 1877

1879

• Este construit un nou local, din cărămidă, al primăriei din Bordeiu Verde

1879

• Se înființează școala de fete din satul Bordeiul Verde

1881

• Se înființează școala de fete din satul Filiu

1881

• Este reparată biserica din satul Bordeiul Verde, de către locuitori

1880-1899

• Pe teritoriul actual sunt menționate comunele Bordeiul Verde și Filiu, cătunele Druica și Crestezu și târlele: Albuleț, Vlad, Spânu și Mototolești

1887

• Se înființează școala mixtă din satul Lișcoteanca-Satnoeni

1903

• Se construiesc localurile școlilor din Bordeiul Verde („Școala Veche”) și Lișcoteanca

1903

• Se înființează satul Șcheaua Nouă prin strămutarea locuitorilor din satul Crestezu și târlele Mototolești, Vlad, Spânu și Burta Encii și satul Lișcoteanca-Cărămidari, prin comasarea târlelor Cărămidari, Albuleț, Gheorghești și Giurgeni

1907

• Țăranii din satul Bordeiul Verde participă la agitațiile și mișcările țărănești din timpul răscoalei din primăvara acestui an

1909

• Se înființează școala mixtă din satul Șcheaua Nouă (Constantin Gabrielescu)

1912

• Construirea turnului clopotniță al bisericii din Lișcoteanca

1916, 12-20 decembrie

• Se desfășoară Lupta de la Bordei Verde - Viziru, între trupele ruse și cele germano-bulgare. Satul Filiu este bombardat intens și suferă distrugeri importante

1916-1918

• Comunele Bordeiul Verde și Filiu sunt ocupate de forțe germane și bulgare

1916-1918

• Un număr de 35 eroi de război din comuna Bordeiul Verde și 32 din comuna Filiu au căzut pe câmpul de luptă, în Primul Război Mondial

1919-1921

• Sunt expropriate moșiile Bordeiu Verde, Filiu, Spiru Stillu și Petre Pană, de pe teritoriul comunei, pe care sun împroprietăriți țăranii

1922-1923

• Se construiește noul local al școlii din satul Bordeiul Verde

1923

• Satul Șcheaua Nouă își schimbă numele în Constantin Gabrielescu

1923-1962

• Construirea bisericii din satul Constantin Gabrielescu

1929

• Este înființat căminul cultural din satul Bordei Verde

1932

• Înființarea filialei Constantin Gabrielescu, a bisericii din Bordei Verde

1935-1954

• Construirea bisericii din satul Lișcoteanca

1935

• Este recepționat noul local al Primăriei Bordei Verde (cel actual)

1939

• Este înființat căminul cultural din satul Lișcoteanca, în localul școlii

1941-1945

• Un număr de 135 de locuitori din comuna Bordei Verde sunt încorporați și participă la luptele din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial

1941-1945

• Un număr de 16 eroi de război din comuna Bordeiul Verde au căzut pe câmpul de luptă, în Al Doilea Război Mondial

1945

• Un număr de 241 de locuitori (168 din Bordei Verde, 41 din Lișcoteanca și 31 din Constantin Gabrielescu) au fost împroprietăriți cu 309,5 ha, prin reforma agrară din acest an

1947

• Se înființează în mod oficial satul Vintilești

1947-1951

• Funcționează filiala Vintilești, a bisericii din Bordei Verde

1950

• Este construită casa de rugăciuni a cultului creștin adventist, din satul Vintilești

1952

• Se constituie Gospodăriile Agricole Cooperatiste din Bordei Verde, Vintilești, Lișcoteanca și Constantin Gabrielescu

1961

• Este construit căminul cultural din Lișcoteanca

1961

• Este forată prima sondă de petrol în zona Bordei Verde-vest

1962

• Este construit localul școlii din Lișcoteanca, cu 2 săli de clasă

1963

• Gospodăriile Agricole Cooperatiste din Bordei Verde și Vintilești fuzionează

1966

• Este extins localul școlii vechi din Lișcoteanca

1968

• Cooperativele Agricole de Producție din Lișcoteanca și Filiu fuzionează

1969-1970

• Extinderea la 4 săli de clasă a localului școlii din Constantin Gabrielescu

1970-1971

• Extinderea la 4 săli de clasă a localului școlii din Bordei Verde

1971

• Este reparat capital localul Primăriei Bordei Verde

1972

• Este realizată asfaltarea șoselei Bordei Verde- Gara Ianca

1974

• Ultimii locuitori părăsesc satul Filiu

1974

• Este construit noul cămin cultural din Bordei Verde

1976

• Este construit dispensarul medical uman din Bordei Verde

1976-1977

• Sunt efectuate lucrări de reparații capitale la localurile școlilor nr. 1 și nr. 2 din Bordei Verde

1977

• Este finalizată realizarea sistemului de îmbunătățiri funciare

1977

• Este realizată asfaltarea șoselei Bordei Verde- Viziru

1978

• Cooperativele Agricole de Producție din Bordei Verde și Constantin Gabrielescu fuzionează

1979-1985

• Sunt construite cele două blocuri cu câte 8 apartamente din satul Bordei Verde

1980-1981

• Sun împietruite cu piatră de râu ulițele din satul Bordei Verde

1983-1986

• Este reparată și re-pictată biserica din satul Bordeiul Verde

1990

• Este construită casa de rugăciuni a cultului creștin penticostal, din satul Lișcoteanca

1990

• Sunt desființate cooperativele agricole de producție și împroprietăriți locuitorii satelor

2012-2022

• Se execută lucrări de reparație capitală și modernizări la biserica din Bordei Verde

2016-2020

• Se execută lucrări de reparație capitală și modernizări la biserica din Constantin Gabrielescu

2020

• Au loc manifestări comemorative dedicate celebrării a 515 ani de la prima atestare documentară a unei așezări de pe teritoriul comunei

2022

• Încep lucrările de executare a picturii la biserica din Lișcoteanca

2022

• Se înființează Asociația Culturală „Bordeiul Verde”, care își propune să contribuie la conservarea și promovarea tradițiilor locale și a memoriei istorice a comunității

2022

• Consiliul Local Bordei Verde declară anul 2022 ca Anul comemorativ al rolului bisericii în evoluția comunităților din comuna Bordei Verde”.

• Cu acest prilej au fost organizate  manifestări comemorative de către Primăria Bordei Verde și Asociația Culturală „Bordeiul Verde”

Sursa: Iulian Măcreanu, Bordei Verde, șapte milenii de istorie ale unei comunități din Câmpia Brăilei (în curs de publicare)